salut

Salut sunt nou in aceasta lume a blogarilor....as vrea sa incep usor cu inceputul.Ma numesc Giurgiuleanu Flavius Adrian sunt nascut in 16.11.1985.Desi am 25 de ani sunt student in anul I la Facultatea de Drept si Stiinte Administrative din cadrul Universitatii de Vest din Timisoara.Spunind ca incep usor cu inceputul ...vreau sa incep cu ...si anume copilaria mea.Toti ne aducem aminte,(sau cel putin toti incercam), de copilarie de momentele in care ne bucuram fara a avea un motiv anume.Ei bine iata ca a ajuns ajunul craciunului ...ajun in care toti cu mare cu mic il asteptam pe Mos Craciun cu daruri.Haideti sa fim si noi cei maturi pentru o clipa copii,sa il asteptam si noi cu aceleasi emotii cu acelasi zimbet pe buze.Eu unul imi aduc aminte de multe din copilarie spre pilda de nazbatiile pe care le faceam alaturi de alti prieteni,de perioada colindelor, de revelioanele organizate prin uscatorii etc.
Clipe frumoase,cel putin pentru mine,clipe pe care nu le voi mai intilni niciodata in viata,poate veti intreba de ce, e simplu pentru ca am crescut ,pentru ca asa zisele noastre pretentii au crescut si ele.Imi aduc aminte si acum cu drag de anumiti prieteni...Iorga Cristian (actualmente casatorit si absolvent al Facultatii e Inginerie din cadrul Politehnici Timisoara) Iorga Adrian (absolvent al Facultatii de Inginerie Informatica din cadrul Facultatii  Eftimie Murgu Resita) Modoaca Maria Casandra (avind  un rol important in publicitate si fiind impresara renumitei artistea  Maria Gheorghiu) Robitu Constantin zis Bebe (actualmente in Spania)  ....acestea sunt  cele mai importante persoane din copilaria mea.
      Pe atunci orice era posibil,visele puteau usor deveni realitate,din punctul nostru de vedere.Zilele treceau parca fara nici o grija,faptul ca ne aveam unul pe celalalt era de ajuns.Ca orice copil la 12 ani nu stiam exact ce vrem de la viata,ne visam mari rapperi,sau ne visam mari gigolo...nu era cazul, eram prea mici.Incepuseram cu micile cazemate,sau colibe cum lear spune altii.Le construinam din te miri ce, feriga era si easte destula inca pe dialurile din Resita,lemne uscate,crengi rupte din alti copaci.Furatul porumbului sau al lubenitei din piata...era o alta preocupare prosteasca dar in acelasi timp foarte amuzanta . Chefurile pe ascuns erau si ele parte din viata noastra,atunci cind ajungeam acasa  trebuia sa intram pe furis pt ca parintii nostri sa nu ne auda.
  Cine nu-si aduce aminte de copilarie,e cea mai pura si curata perioada din viata unui om.Ce ar fi omul fara copilarie?...Da sunt curios sa aflur raspunsul..eu inca nu am gasit unul.
  Din pacate timpul trece si nu iarta,asa cum acum  o vreme eram plingi de vise si sperante sincere si curate,acum avem in fata planuri necurate.O data cu anii sa dus si inocenta ,sau dus si visele curate.Am ajuns un fel de sclavi,desi e dur cuvintul,ai banilor, a gindurilor necurate si a dorintei orbesti de inavutire. Am uitat ca avem prieteni, am uitat de visele avute cindva in copilarie, si cel mai important am uitat de prieteni si de faptul ca am fost cindva doar simpli copii.Cineva mi-a spus:"poti sa ai din punct de vedere material absolut totul,iti poti permite masini iahturi si palate,dar daca in suflet nu ai nimic,esti un om foarte sarac. Sa ne bucuram de Craciun sa ne bucuram de sarbatori..si sa nu uitam de faptul ca am fost si noi cindva copi.